Suflete pereche pe termen scurt. De ce apar in viata noastra ? Cum poti recunoaste le tipurile de suflete pereche?

O persoana care vine în viata noastra pentru un motiv este precum un înger trimis de Dumnezeu într-un moment mai putin frumos pentru ca avem nevoie de ea.

Oamenii apar în calea noastra pentru un motiv, un sezon sau o viata. La început, poate fi dificil sa determini natura si scopul unei relatii. Poate ca aceste descrieri vor ajuta într-o oarecare masura sa clarifice misterul.

În momentul în care cineva vine în viata noastra pentru un motiv...

De obicei acest lucru se întâmpla pentru a raspunde unei nevoi care a fost exprimata. Aceasta persoana vine sa ne ajute într-o dificultate, rolul sau fiind de a oferi îndrumare si sprijin indiferent de cât de scurt este timpul pe care îl petrece alaturi de noi. Poate ca vine sa ne deschida ochii, sa ne ajute sa vedem lucrurile altfel, sa aduca mai multa bunatate si speranta în viata noastra. Scopul sau mai este de a reactiva o virtute în noi pentru a ne ajuta fizic, emotional, mental sau spiritual.

O persoana care vine în viata noastra pentru un motiv este precum un înger trimis de Dumnezeu într-un moment mai putin frumos pentru ca avem nevoie de ea. Apoi, fara avertisment, de obicei, atunci când ne asteptam mai putin, aceasta persoana spune sau face ceva pentru a pune capat relatiei. Uneori, pur si simplu, pleaca. Uneori, se comporta asa cum noi nu ne dorim si ne determina pe noi sa punem capat rela?iei. Ceea ce noi trebuie sa întelegem este ca misiunea acestei persoane a fost îndeplinita si, prin urmare, este timpul sa îi oferim permisiunea de a pleca. Aceasta poate fi o perioada dificila pentru ca de multe ori nu întelegem de ce trebuie sa ne spunem ramas bun sau ca lectia nu a fost învatata/ scopul nu a fost îndeplinit.

În momentul în care oamenii vin în viata noastra pentru un sezon...

De obicei acest lucru se întâmpla pentru ca a venit rândul nostru sa împartasim, sa crestem sau sa învatam cu aceasta persoana. Ea ne poate aduce multa bucurie si ne poate ajuta sa fim fericiti cu adevarat. Ne poate determina sa încercam lucruri noi, lucruri pe care nu le-am fi încercat niciodata - ajutându-ne sa iesim din zona de confort si sa fim mult mai creativi. Adesea, aceasta persoana este considerata mentor sau instructor si are rolul de a ne deschide mintea la idei si dimensiuni noi.

Relatiile de o viata ne prezinta provocari si lectii pentru dezvoltare. Nu doar partenerii de cuplu se încadreaza în aceasta categorie, ci si parintii, fratii si prietenii pe termen lung. Aceste persoane ne aduc dragoste, rabdare, iertare, generozitate, compasiune - acele virtuti pe care le construim o viata pentru a mentine echilibrul emotional. Treaba noastra este sa fim deschisi si receptivi la lectii si sa iubim persoana care ne învata lectia. Unele persoane pot fi foarte blânde, altele ne pot provoca probleme. Ca exemplu: Simti ca o persoana este adusa în viata ta ca sa te înnebuneasca... la urma urmei, poti învata multe despre iertare si rabdare.

Ce trebuie sa retinem: nicio relatie nu apare accidental si nici nu are un sfârsit final. Totusi, cei pe care îi întâlnim acum vor aparea în viata noastra din nou la un moment dat din alte motive.

*****************************************

Un suflet pereche adevarat este probabil cea mai importanta persoana pe care o veti intalni vreodata pentru ca va darama zidurile de aparare si va trezeste la realitate. Dar sa traiti cu un suflet pereche pentru totdeauna? Nah. Prea dureros. Sufletele pereche apar in vietile voastre pentru a va ajuta sa va descoperiti o alta latura a personalitatii voastre, ca mai apoi sa plece. – Elizabeth Gilbert

Va veti gasi sufletul pereche sau partenerul spiritual atunci cand va veti astepta mai putin. Acestia sunt intruchipati in persoane in care va oglinditi, care va fac constienti de modelele repetitive si va propulseaza inainte de-a lungul calatoriei voastre.

Cunoscand mult mai multe despre diferitele tipologii de relatii cu sufletele pereche pe care le vom intalni de-a lungul vietii, vom reusi sa profitam de ocazii si sa ne dezvoltam legaturi mult mai stranse. Mai jos sunt cele 4 tipuri de suflete pereche pe care le-am identificat:

1. Suflete pereche ce va ajuta la recuperare si insanatosire

Acestia sunt prietenii care apar cu intentia de a va oferi lectii de viata ce vor elimina amintirile dureroase din trecut prin oglindirea reciproca. Sufletele pereche ce va ajuta la insanatosire apar in cel mai oportun moment – exact atunci cand avem cea mai mare nevoie de a invata ceea ce ei pot sa ne invete.

Acesti prieteni ne ajuta sa invatam sa continuam pe drumul pe care l-am inceput. O prietenie tamaduitoare intre voi doi poate exista atata timp cat scopurile voastre sunt coliniare.

Cum le recunoasteti?

Atunci cand relatia de prietenie se dezvolta rapid. Acest tip de prieten apare de obicei atunci cand sunteti blocati in modele repetitive si incercati sa va rezolvati problemele din trecut.

Cum puteti avea grija de o astfel de relatie?

Trebuie sa fiti constienti de faptul ca acest tip de prietenie poate fi trecatoare. Precum oricare alta relatie, ea poate functiona numai daca va respectati nevoile reciproce de spatiu personal si, atunci cand este cazul, sa va intalniti si sa fiti impreuna.

Aceasta stransa legatura va poate duce cu gandul la un frate, sora sau o relatie de iubire. Prietenia poate sa prezinte atat avantaje cat si dezavantaje; dar atata timp cat puteti sa omite lucrurile rele pentru a le fructifica pe cele bune, acest tip de relatie va fi extrem de satisfacatoare.

2. Suflete pereche dintr-o alta viata

Deoarece aceste persoane pot fi cineva pe care ati iubit sau le-ati considerat „suflet pereche” intr-o viata anterioara, relatia va parea usoara si confortabila. Conexiunea se face instant.

Ati putea crede ca veti fi prieteni pe viata – indiferent de timpul care a trecut fara a vorbi sau cat de departe va aflati unul fata de celalalt din punct de vedere geografic – si probabil aveti dreptate.

Cel mai probabil, aceasta prietenie va dura pentru o viata, pentru ca nu veti dori niciodata sa fugiti sau sa va ascundeti de astfel de prieteni.

Pe langa faptul ca aceste relatii sunt lipsite de griji, ele va pot ajuta sa va schimbati. Va ajuta sa invatati sa aveti incredere si sa credeti in voi insiva. In aceasta formula, ambele persoane se simt destul de confortabil pentru a spune tot ce au pe suflet.

Nimic nu va intrece limita. Sunteti acceptati pentru cine sunteti cu adevarat.

Acestia sunt genul de prieteni care va ajuta ca cresteti pentru a ajunge persoana care va doriti a fi si au abilitatea speciala de a va impulsiona catre indeplinirea destinului, fara a mai trece prin durere sau suferinta.

Uneori, incercam sa transformam astfel de relatii in iubiri; dar, de multe ori, o astfel de schimbare a fost imposibila datorita lipsei de atractie fizica sau dorintei de a mentine si proteja prietenia.

Cum le recunoasteti?

Veti cunoaste acest tip de persoana atunci cand sunteti voi insiva, in cea mai pura forma. Sufletele pereche dintr-o alta viata apar atunci cand va simtiti in mediul vostru si nu va abtineti din a arata acest lucru. Ele va doresc numai bine si nimic nu le va opri atunci cand le rugati sa va ajute pentru a va indeplini visurile. Aceste prietenii sunt pe viata.

Cum puteti avea grija de o astfel de relatie?

Pastrati legatura. Vorbiti prin e-mail sau prin telefon, spunandu-le ca va ganditi la ei. Astfel de persoane apar si dispar din vietile voastre atunci cand aveti nevoie de a fi ghidati, aducand mereu voia buna si distractia.

Va ajuta sa va redescoperiti dorintele ascunse si sa va reconectati cu abilitatile de mult uitate. Sunt o parte cruciala a modelarii voastre, ajutandu-va sa va transformati in cea mai buna versiune posibila a voastra.

3. Sufletele pereche karmice

La fel, veti fi conectate de astfel de persoane prin intermediul unei vieti anterioare. Iar aceste legaturi sunt puternice si karmice dar pot deveni dureroase, din moment ce implica probleme legate de ego-urile personale.

Durerea cauzata de egocentrism trebuie indurata pentru ca asta este scopul relatiei. De cele mai multe ori, solutia consta in rezolvarea problemelor prezente in relatie si aflarea metodelor de a trece peste suferinta.

Cum le recunoasteti?

Sufletele pereche karmice formeaza o legatura ca intre gemeni. In timpul in care unul este incercat de emotii intense, celalalt va simti acelasi lucru. De multe ori, aceste verigi au fost reincarnate si degaja o parte din karma proprie pentru a sparge un ciclu negativ.

Cum puteti avea grija de o astfel de relatie?

Luati aminte de energia pe care o emiteti si straduiti-va sa va minimalizati pe cat posibil egoul. Daca va concentrati asupra aspectelor pozitive din relatie, veti atrage pozitivitate de la acea persoana.

Va puteti estompa egoul prin faptul ca va axati asupra aspectelor bune pentru amandoi. Incercati sa va oferiti iubirea neconditionat si sa va intelegeti partenerul. Banatatea neconditionata va face ca sufletul pereche sa se simta in largul lui.

4. Flacari identice

Flacarile gemene lucreaza impreuna pentru a trece peste barierele emotionale si spirituale. Pot vorbi pentru ore intregi si tot nu raman fara subiect de discutie. Gandesc la fel, isi termina propozitiile una alteia si fac totul impreuna. Aceast tip de relatie depaseste ideea de ego.

In momentul in care va intalniti flacara geamana, va simtiti completati. Nu toata lumea poate vedea o astfel de relatie transformandu-se intr-o noua iubire, dar cei care fac acest lucru se vor bucura de relatie pentru tot restul vietii lor.

Cum le recunoasteti?

Veti avea impresia ca stiti persoana respectiva din mai multe vieti si de putine ori veti dori sa stati indepartati. Nu dupa mult timp, flacarile identice incep sa ia decizii colective in orice vor sa faca.

Cum puteti avea grija de o astfel de relatie?

Cel mai important aspect al unei relatii dintre doua flacari gemene este sinceritatea; este natural si usor sa vorbiti si sa relationati cu cealalta persoana. Cel mai probabil, va este usor sa comunicati si fara cuvinte. Atunci cand ambele flacari reprezinta doua persoane autentice, ele pot depasi orice obstacol.

Oricare dintre aceste relatii se poate termina cu frangeri de inimi; dar, in acelasi timp, pot reprezenta o oportunitate pentru a rezolva si pentru a schimba karma dintre voi doi. Fiecare relatie din care invatati ceva si din care plecati avand iubire in suflet poate fi considerata o victorie. Niciuna nu trebuie sa tina o eternitate pentru a-si indeplini scopul.

Este păcat doar atunci când nu te bucuri de viață.

Să nu-ți fie teamă să pierzi pe cineva. Oamenii predestinați de soartă nu se pierd. Cei care se pierd apar în viața ta pentru a învăța de la ei.”

Ce contează cine este mai puternic, mai inteligent, mai frumos sau mai bogat? În cele din urmă contează doar dacă ești sau nu un om fericit.

Este păcat doar atunci când nu te bucuri de viață.

Iată și 10 sfaturi ale  din care-ți poți forma propriile lecții de viață:

Oamenii iau totul atât de serios, încât aceasta devine o povară pentru ei. Învață să râzi mai mult. Pentru mine, râsul este la fel de sfânt ca rugăciunea.

Fiecare acțiune duce spre un rezultat imediat. Fii atent și urmărește. Un om matur e cel care s-a regăsit, care a decis ce e corect și ce e greșit, ce e bun și ce e rău pentru el. Iar acest lucru l-a făcut de unul singur, având un mare avantaj față de cei care nu au o opinie.

Suntem cu toții unici. Nimeni nu are dreptul să-ți spună ce este bine și ce este greșit. Viața este un experiment, în care ne definim conceptele. Uneori s-ar putea să faci ceva greșit, dar anume aceste greșeli îți vor aduce beneficii imense.

Există momente în care Dumnezeu îți bate la ușă. Acest lucru se poate întâmpla printr-un milion de feluri – printr-o femeie, bărbat, copil, iubire, flori, apus sau răsărit de soare. Fii deschis pentru a-l auzi.

Aspirația de a fi neobișnuit este cea mai comună dorință. Dar să te relaxezi și să fii ceea ce ești – este într-adevăr neobișnuit.

Viața este un puzzle plin de mistere. Ea nu poate fi previzibilă și nici prezisă. Dar, întotdeauna există oameni care ar construi o viață fără secrete – împreună cu ele ar pleca frica, îndoiala și neliniștea.

Pentru început, ascultă-te pe tine însuți. Învață să te bucuri de compania propriei tale persoane. Devino atât de fericit, încât să nu te mai deranjeze dacă vine sau nu cineva la tine. Ești deja împlinit. Nu aștepți cu nerăbdare să-ți bată cineva la ușa ta. Deja ești acasă. Dacă va veni cineva – perfect. Dacă nu, la fel. Doar cu o astfel de atitudine poți începe o relație.

Dacă ești bogat, nu te gândi la acest lucru; dacă ești sărac – nu-ți lua sărăcia în serios. Dacă ești capabil să trăiești în pace, ținând cont că lumea este doar o piesă de teatru, vei fi liber și nu vei avea de suferit. Suferința apare din atitudinea ta față de viață. Începe să tratezi viața ca pe un joc, bucură-te de ea.

Curajul – o mișcare spre necunoscut, în ciuda tuturor temerilor. Curajul – nu înseamnă absența fricii. Îndrăzneala vine atunci când ai tot mai mult curaj. La prima vedere, diferența dintre un laș și un curajos nu este atât de mare. Singura diferență – lașul își ascultă fricile și le urmează, iar curajosul le evită și merge mai departe.

Te schimbi în fiecare moment. Ești ca un râu. Astăzi curge într-o direcție. Mâine în cealaltă. Nu am văzut aceeași persoană de două ori. Totul se schimbă. Nimic nu rămâne pe loc. Dar, pentru a vedea acest lucru, ai nevoie de ochi pătrunzători. Altfel, se așează praful și totul devine vechi, și ți se pare că totul se repetă.

Ascultă-te. Trezește-te.

Când totul te deranjează, ceartă-te pe tine. Nu pe celălalt.

Deschide ochii. Trezește-te. Ascultă-te din nou.

Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un dar

Un discipol şi-a întrebat într-o zi maestrul: „Ce trebuie să ştiu pentru a ajunge într-o zi acolo unde îmi doresc?” „Să ştii să iei decizii bune, decizii bune, decizii bune”, răspunse maestrul. „Şi cum învăţ asta?” „Experienţă, experienţă, experienţă…”. „Şi cum câştig experienţă ?” „Decizii proaste, decizii proaste, decizii proaste…,” încheie maestrul. Aşadar Petre Ţuţea avea dreptate când afirma că experienţa nu e revelaţie, ci o acumulare de date. Se dobândeşte prin străduinţă şi determinare. E greu să înţelegi deplin sau să înveţi din cărţi ceea ce nu ai trăit pe pielea ta sau nu ai văzut cu ochii tăi . Experienţa este cel mai dur profesor, pentru că mai întâi îţi dă testul şi apoi îţi spune care era lecţia de viaţă.

Omule, cine ţi-a stins lumina şi ţi-a furat semnul crucii? Răbdarea începe abia atunci când ţi s-a terminat răbdarea. Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate. Cuvinte nu găseşti. Viaţa se împarte în rău şi bine. Clipe de rătăcire uitând Cuvântul. Marea e albastră, iarba e tot verde.

Cu toţii avem frământări ce ne ţintuiesc mai mult sau mai puţin pe drumul vieţii. Acolo unde adeseori o vioară mai cântă… Ai nevoie de cineva care să şlefuiască diamantul din tine. Căutând Raiul, găsim iadul din noi. Prinosul nostru de recunoştinţă pentru oamenii providenţiali din viaţă adeseori e prea mic, iar simţămintele ce ne copleşesc, alături de preţioasele amintiri, reprezintă emoţionante răvaşe. Nu o să vină nimeni să ne bată la uşă să ne ofere puţin timp pentru a petrece cu celălalt. Un telefon, un mesaj, o conectare, o întrebare. Celălalt simte că te conectezi. Nu ai vrut durerea, dar ai cunoscut-o. Dacă vrei, plângi! Te ajută, te eliberează! Ploaia ne uneşte când ne udă, aidoma lacrimilor. Dacă vrei, scrie-mi… Ai să vezi că timpul e în favoarea ta. E frig. Te acopăr în fiecare noapte cu o aripă de înger. Locuieşti în inima mea şi vreau să te plimb prin praf de stele. Odă bucuriei!

Eu joc cu viaţa o horă. Vrem, nu vrem, se întâmplă. Cu toate că eu tot nătâng am rămas. Mă gândesc la tine şi la mare, cu magia timpului şi a luminilor din port. Părul în vânt dansează graţios şi-mi atinge luna de argint a iubirii. Cine sunt eu?! Paşii ce sărută pământul, mâna ce mângâie mătăsos valurile, tremurul vântului când mă pătrunde în fiinţa timpului. Uneori mă simt ca marea fără sare. Chitară, te rog, du-mă departe, departe! În seara asta vreau doar să visez. Îmi inventez o lume făcută din iubire, unde se gândeşte doar cu inima şi nu există răutate, frică şi moarte. Oare cum ar fi lumea, dacă toţi oamenii ar iubi?!

E vina mea, doar vina mea când nu trec testul încercării. Încă împreună, doar împreună învăţăm să iubim, să iertăm, să fim mai frumoşi la suflet şi la chip. Nici nu mai pierd timpul cu întrebările care nu mai au răspuns. Suflete, ceea ce a fost, a fost. Aşa este făcută lumea, dragostea, durerea, invidia, răutatea, puţinul, plinul… Din nimic, poveştile mici devin importante. Acolo este aici şi viceversa. Nimicul ne face să suferim. Dintr-un fir de praf dezvoltăm mormanul de gunoi. Seară albastră cu lună plină. Cristale de zahăr pe obrajii sufletului. Nu te mai certa, trăieşte! Intră şi ieşi din tine, şi fă loc lui Doamne. Nu ucide jurăminte. Cine te face să plângi şi te întoarce la începuturi? Eşti ceea ce căutai. Poţi zbura. Ia aripile pe spate şi sus! Nu rămâne la podea! Crede în astăzi şi nu rămâne la ziua de ieri, mai ales că o parte din tine te învaţă să mai speri.

Cele mai frumoase clipe sunt cele pline de lacrimi şi iubire când îngerul nu doarme, ci scrie povestea ta, povestea mea. Câte emoţii îi dau, iar şi iar! Dar e cel mai fericit înger, are ce povesti. Sfatul îngerilor când toţi se scutură de pulbere de stele. Nimeni nu poate şti unde duce drumul şi timpul. Nimeni nu poate arăta cum dragostea creşte, să o măsoare la metru sau să o cântărească la kilogram. Se simt şi se trăiesc. Atrag lucruri bune şi frumoase pentru că mă gândesc la ele. Cineva spunea că Doamne face sfinţi şi oameni cu materialul clientului. Dumnezeu dă, dar nu pune în traistă. Niciun cuvânt în plus. Câştigător, învins, victorie nu există; toţi suntem în braţele Tatălui Ceresc şi ne depărtăm din cauza propriilor reguli uitând că nu trebuie să rămânem cu sufletele îngheţate.

A te ruga înseamnă a tăcea, a părăsi gândurile şi a lăsa pe Dumnezeu să vorbească în adâncul inimii. Isihia înseamnă „revenirea în sine”. Liniştea inimii este atelierul sau laboratorul rugăciunii. A te ruga înseamnă să încerci să vezi o fărâmă de bine şi în cel mai mare rău. „Fii în pace în inima ta şi cerul şi pământul vor fi în pace cu tine. Scara Împărăţiei lui Dumnezeu este în tine, ascunsă în sufletul tău. Adânceşte-te în tine însuţi, departe de păcat, şi vei găsi scara pe care vei putea să te înalţi”, ne învaţă Sfântul Isaac Sirul.

Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un dar. Un dar de împărţit cu restul. Aşadar, în viaţă, mai bine optimist şi să mă înşel, decât pesimist şi să am dreptate!

Cel mai minunat tavan este cerul, iar cel mai moale covor este iarba. 

Altarul Credintei

10 strategii de manipulare a populației aplicate zi de zi de către «elite»

De-a lungul timpului, mijloacele media s-au dovedit extrem de eficiente în modelarea opiniei publice, puterea politică folosindu-le abil pentru a-și urma agendele ascunse. Cu ajutorul unei propagande asidue în mass-media au fost create sau distruse mișcări sociale, au fost justificate războaie, au fost influențate crize financiare, stimulate unele curente ideologice, și chiar media a fost utilizată pentru a construi „realitățile” dorite în psihicul colectiv. Populației îi sunt induse certitudini false și i se abate atenția de la căutarea adevărului, în timp ce i se creează iluzia că este pe deplin informată despre tot ceea ce se petrece. Încurajarea și promovarea prostiei, a unor sentimente puternice de vinovăție, de frică, distragerea atenției sau construirea unor probleme artificiale și apoi oferirea unor soluții „magice” pentru rezolvarea lor sunt doar câteva dintre tacticile folosite în acest sens.

1. Strategia distragerii atenției

Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate. Pentru aceasta, atenția publicului este permanent distrasă de la problemele importante și de la măsurile adoptate de cei care dețin puterea politică și economică, fiind direcționată către subiecte minore, printr-un potop de știri și informații nesemnificative.

Strategia distragerii atenției este, de asemenea, intens utilizată pentru a împiedica interesul populației asupra unor cunoștințe esențiale din domeniile științei, economiei, psihologiei, neurobiologiei, ciberneticii.

„Atenția publicului trebuie să fie deturnată și menținută departe de problemele sociale reale, captivată de subiecte fără importanță. Păstrați publicul ocupat, ocupat, ocupat, fără să aibă timp pentru a gândi, înapoi la fermă și la alte animale.” – menționează un document zguduitor descoperit în 1969, intitulat „Arme tăcute pentru un război silențios”.

2. A crea mai întâi problema și apoi a oferi soluția

Această strategie mai este denumită și „problemă – reacție – soluție”.

Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai națiunii. Și pentru aceasta se creează o problemă, o situație care generează reacții puternice în populație, astfel încât soluția „providențială” oferită de autorități este acceptată chiar dacă presupune o limitare a drepturilor firești ale cetățenilor. De exemplu, se inventează false amenințări, este lăsată să se manifeste sau chiar este încurajată violența urbană, ori sunt organizate atentate sângeroase pentru ca însăși populația să solicite instituirea unor măsuri sporite de securitate și a unor politici care le restricționează libertatea. Sau, un alt exemplu, este creată o criză economică pentru a accepta ca pe un rău necesar retragerea unor drepturi sociale și desființarea unor servicii publice.

3. Strategia graduală

Pentru a impune măsuri inacceptabile, politici dure, antipopulare, acestea sunt aplicate gradat, pas cu pas, de-a lungul a mai multor ani. În acest mod au fost impuse noile condiții socio-economice radicale (neoliberalismul) în anii ’80 și ’90: statul minimal, privatizarea, precaritatea situației sociale, necesitatea unei mari flexibilități, lipsa de garantare a unui venit decent, salariile, șomajul masiv – multe schimbări care ar fi provocat proteste masive în rândul populației dacă ar fi fost aplicate dintr-o dată.

Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău. Pentru aceasta, toate mecanismele de propagandă, atât cele „albe”, oficiale, cât și cele „gri” (parțial asumate de guvern) și cele „negre” (niciodată asumate) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permanență preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului.

4. Strategia amânării

Un alt mod de a implementa măsuri economice dure este de a le prezenta ca „dureroase dar necesare”, obținând acordul de moment al poporului pentru aplicarea lor în viitor. Poporul trebuie să creadă că și ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trăi mai rău este tot pentru binele său.

Necesitatea unor sacrificii viitoare este mai ușor de acceptat decât adoptarea unora imediate. În plus, la nivelul maselor există tendința de a considera în mod naiv că „mâine va fi mai bine”, iar sacrificiile propuse este posibil să nu mai fie necesare în viitor.  Odată cu trecerea timpului, oamenii se obișnuiesc cu ideea și apoi înghit tot cu resemnare, când timpurile anunțate vor veni.

5. Adresarea către populație ca și cum te-ai adresa unor copii

Majoritatea mesajelor directe adresate către publicul general folosesc discursuri, argumente și în mod particular intonații infantile ca și cum publicul ar fi alcătuit din copii sau deficienți mintali. În acest fel masele sunt manipulate să adopte o gândire infantilă, superficială și să înghită pe nemestecate intoxicările informaționale. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu îi permită sesizarea legăturii dintre cauze și efecte.

Această strategie este prezentată și în textul manualului  Arme tăcute pentru un război silențios: „În cazul în care vă adresați unei persoane ca și cum aceasta ar avea 12 ani sau mai puțin, datorită sugestiei, ea va tinde cu o anumită probabilitate să răspundă sau să reacționeze mimetic, cu simțul critic al unui copil de 12 ani sau mai puțin.”

6. Utilizarea laturii emoționale mai mult decât rațiunea

Apelarea sistematică la sentimente este o modalitate clasică de a scurt-circuita analiza rațională și implicit capacitatea individului de a aprecia critic situațiile. Poporul trebuie dezobișnuit să problematizeze realitatea și determinat să acționeze sub impulsul emoțiilor. În acest fel este mult mai ușor de manipulat.

În plus, prin declanșarea unor reacții emoționale, se deschide poarta subconștientului pentru a implanta idei, dorințe, frici și neliniști, compulsiuni, sau pentru a induce anumite comportamente.

7. Menținerea populației în ignoranță și mediocritate

Poporul trebuie obișnuit să se mulțumească cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl facă să uite sau să nu se preocupe de atingerea unor idealuri superioare. El trebuie să fie incapabil să înțeleagă tehnologiile și metodele folosite de „elite” pentru a-l controla și a-l înrobi.

Un sistem de învățământ corupt și nefuncțional este instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și de a manipula opiniile colective după bunul-plac. „Calitatea educației oferită claselor sociale inferioare trebuie să fie cât de slabă și mediocră se poate, astfel încât nivelul de cunoaștere al claselor superioare să fie și să rămână imposibil de atins de clasele de jos, datorită ignoranței în care este plănuit ca acestea să fie menținute.” – Arme tăcute pentru un război silențios 

8. Promovarea unor ființe mediocre, ca model pentru public

Pentru a determina populația să fie satisfăcută cu mediocritatea, sunt încurajate financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc masele și le țin legate de emisiuni și seriale vulgare, ce trag inteligența în jos. Mai mult, publicul este făcut să creadă că de fapt este la modă să fii stupid, vulgar, needucat.

9. Inducerea și întărirea unui sentiment de auto-culpabilizare

Oamenii sunt făcuți să se blameze pe ei înșiși pentru nenorocirea în care se află, atribuid aceasta în mod eronat unui eșec al inteligenței, al abilităților sau al eforturilor lor. Prin stimularea sentimentelor individuale de culpă, de fatalitate și neputință, oamenii ajung să fie deprimați, nu mai au impulsul de a acționa și de a se revolta împotriva sistemului socio-economic aberant. În acest fel ei se transformă într-o turmă ușor de controlat.

10. Cunoașterea oamenilor mai bine decât se cunosc ei înșiși, ceea ce permite aplicarea strategiilor și mijloacelor de manipulare

În ultimii 50 de ani, progresul accelerat al științei a generat un decalaj tot mai mare între cunoștințele publicului și cele deținute și folosite de „elite”. Datorită descoperirilor din domeniile biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, „sistemul” s-a bucurat de o înțelegere tot mai complexă a ființelor umane, atât din punct de vedere fizic cât și psihic. Apelarea la toate cuceririle științei pentru a cunoaște punctele slabe din psihologia individului și a mulțimilor, le-a permis sforarilor să dezvolte strategii și mijloace tot mai eficiente de manipulare și control al populației. În același timp, aceste informații sunt discreditate în mass-media, astfel încât poporul să nu creadă în existența mijloacelor și strategiilor statale de manipulare. Ceea ce nu este foarte dificil atâta timp cât oamenii se cunosc mai puțin pe ei înșiși decât îi cunosc cei care dețin puterea.

Drum drept spre Lumină !

Folosirea corectă a cuvântului

De-a lungul timpului au apărut multe, prea multe cărți și persoane care doreau sau doresc să ne învețe diferite moduri de a manipula, atât terțe persoane, cât și propriul subconștient, cu ajutorul cuvintelor, iar mai nou prin metalimbaj. Multe sunt prea complicate sau prea scumpe, altele sunt fără esență, nespunând nimic. Toate acestea se pot rezuma însă în câteva reguli simple legat de modul de vorbire. În ce scop? În scopul îmbunătățirii vieții fiecăruia dintre noi și pentru cei dornici un prim pas pentru atingerea succesului.

Să vedem cum poate fi definit cuvântul. Cuvântul este compus din doi factori principali: sunetul/vibrația care este scos pe gură, dar partea importantă e creatorul, sentimentul, ceea ce este în interiorul tău. De altfel, când vorbim de sentimente, avem obiceiul să arătăm spre plexul nostru solar, în același loc în care se află inima și plămânii. Putem spune că expirăm sentimente și vibrații, care creează acest univers și toată realitatea înconjurătoare. Așadar, centrați-vă pe/în ceea ce doriți, niciodată în/asupra a ceea ce nu doriți, expirați această creație matriceală în direcția a ceea ce doriți.

Cei mai mulți doresc să evite sărăcia sau bolile. Dar o fac corect? Este modul lor de vorbire de ajutor? Sunt două căi majore prin care realitatea fiecăruia este afectată, dacă nu chiar direct creată:

 1) prin vorbire/cuvinte rostite des, subconștientul începe să preia cu nume de adevăr „mantrele” zilnice; 

 2) efectele produse în ceea ce numim Univers, dar care se definește pentru noi ca mediul prin care forțe inconștiente lucrează, determinându-ne prezentul și viitorul.

Cum ne exprimăm în mod obișnuit, fără să realizăm? Eu nu vreau să fiu sărac, eu nu vreau violență, noi nu vrem război, eu nu vreau să fiu bolnav, eu nu vreau să fiu gras. Universul nu înțelege unele cuvinte sau, altfel spus, creația se face doar afirmând (să nu fie întuneric versus să fie lumină). La fel ca pentru subconștient, negația e imposibil de implementat în acțiunile universale, „nu vreau” e abstract, nu conține materie. 

Ce a înțeles Universul este: eu vreau sărăcie, vreau violență, noi vrem război, vreau să fiu bolnav, vreau să fiu gras. Deci centrați-vă pe ceea ce vreți, pentru că altfel riscul de a atrage ceea ce nu doriți e mare. Ai grijă ce-ți dorești, pentru că se poate îndeplini.

Rătăcitul în deșert, însetat, care spune „mi-e sete”, o să moară; dar acel rătăcit care spune „am nevoie să beau”, va trăi.

A mai rămas să discutăm despre timp sau cum să folosim noțiunea timpului pentru îndeplinirea cuvintelor rostite. Universul înțelege timpul. Dacă tu spui „eu o să fiu bogat”, ai folosit un viitor incert. Eu o să fiu bogat într-un viitor care niciodată nu sosește, deoarece Universul înțelege că ai lansat o energie în vid care niciodată nu va genera roade /materie, că ai lansat aceasta energie înspre viitor. Universul știe că există doar prezentul, acel acum, iar dacă lansezi ceva spre viitor, niciodată nu o să te ajungă. Dacă spui „voi fi bogat”, nu funcționează, dar dacă spui „sunt bogat”, funcționează.

La început poate părea dificil modul de vorbire preponderent la prezent, utilizarea afirmațiilor și centrarea gândurilor către ceea ce dorim să avem, nu pe ceea ce ne lipsește sau ne înspăimântă (boli vs sănătate, etc), dar cu o autodisciplinare adecvată putem trece peste obișnuințele negației. E cu atâtputem trece peste obișnuințele negației. E cu atât mai greu cu cât suntem bombardați zilnic cu lipsurile (lipsa timpului, lipsa locurilor de parcare, lipsa aurului, lipsa păcii, prezența războiului, prezența bolii/lipsa vindecării).

În încheiere, amintesc de una din campaniile din ultimii ani: Campania contra cancerului la sân.

Vreau campanie pentru sănătatea sânului.

Noi si Voi...

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori.

Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat.

Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura.

Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau.

Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut.

Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

TRĂSĂTURI ale unui OM EDUCAT

 TRĂSĂTURI ale unui OM EDUCAT. Ce condiții ar trebui să îndeplinească o persoană educată

Cum poate fi definit un om educat? La această întrebare a încercat să răspundă și scriitorul rus Anton Cehov într-o scrisoare pe care i-a trimis-o fratelui său NiIkolai, un pictor talentat, dar cu multe slăbiciuni, care își nesocotea măiestria și ducea o viață dezordonată. Autorul a sintetizat opt însușiri pe care orice persoană educată ar trebui să le aibă, printre acestea numărându-se și onestitatea sau altruismul.

”Moscova, 1886

Mi te-ai plans adeseori ca “nimeni nu te intelege”. De asta nu s-au plans nici macar Goethe si Newton. S-a plans numai Hristos, dar El nu vorbea despre propria persoana, ci despre invatatura Sa. Toti te inteleg perfect.  Daca nici macar tu nu te intelegi, nu-i invinui pe ceilalti.

Te asigur ca, in calitate de frate si apropiat al tau, te inteleg si din tot sufletul te compatimesc. Toate calitatile tale eu le cunosc foarte bine, le apreciez si am cel mai adanc respect pentru ele. Eu, daca vrei, ca dovada ca te inteleg, pot sa ti le enumar.

Dupa mine esti bun, prea bun as zice, marinimos, nu esti egoist, te imparti pana la ultimul banut, sincer. Iti sunt straine invidia si ura, esti ingenuu, iti este mila de oameni si animale, nu esti meschin, nu esti ranchiunos, ai incredere in semenii tai. Ai fost inzestrat de sus cu ceva ce nu are toata lumea: ai talent. Acest talent te situeaza deasupra a milioane de oameni, deoarece la 2.000.000 de oameni le revine un pictor.

Talentul te situeaza mai presus: chiar daca ai fi fost broasca raioasa sau testoasa si atunci te-ar fi respectat, pentru ca talentului i se iarta totul. Ai un singur neajuns. De la el ti se trag toate problemele. Defectul tau e lipsa totala de educatie. Iarta-ma, desigur, dar veritas magis amicitiae (adevarul mai presus de prietenie – n.red)…

Ideea e ca viata are propriile conditii. Pentru a te simti ca pestele in apa intr-un mediu de intelectuali, pentru a nu fi strain in mijlocul ei si sa nu te apese, trebuie sa fii binecrescut. Talentul te-a adus in acest mediu , ii apartii, dar… te atrage in afara lui si trebuie sa balansezi intre publicul cultural si locuitorii de vizavi. Isi pune amprenta si provenienta din clasele de jos. E greu sa o invingi, deosebit de greu.

Oamenii educati, in opinia mea, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. Ei respecta personalitatea umana, de aceea sunt intotdeauna indulgenti, blanzi, amabili, ingaduitori. 

2.  Ei nu se rascoala din cauza ca le lipseste un ciocan sau o bucata de guma de ras pierduta; locuind cu cineva, ei nu fac din asta o favoare si la plecare nu zic: “cu dumneavostra e imposibil de trait”. Ei iarta si galagia si frigul si carnea arsa si iutimea si prezenta in locuinta lor a persoanelor straine.

Nu sunt compatimitori numai cu cersetorii si pisicile. Ei sufera si pentru ceea ce nu se poate vedea cu ochiul liber.

3.  Ei respecta proprietatea altora si de asta isi platesc datoriile.

4.  Sunt curati la suflet si le este frica de minciuna ca de foc. Nu mint nici macar in privinta fleacurilor. Minciuna este jignitoare pentru cel ce o asculta si ii scade respectul fata de cel care o spune. Ei nu pozeaza, se comporta pe strada la fel ca acasa, nu arunca cu praf in ochii celor mai mici. Nu sunt flecari si nici indiscreti atunci cand nu li se cere. Din respect pentru urechile celorlalti, ei adesea tac.

5.  Ei nu se depreciaza pentru a obtine compasiune si ajutor de la ceilalti. Nu canta pe strunele altor suflete, pentru ca drept raspuns, acestia sa ofteze si sa-i rasfete. Ei nu spun: “pe mine nu ma intelege nimeni!”

6.  Nu sunt vanitosi. Nu se lasa atrasi de stralucirea diamantelor false, nu tin sa faca cunostinta cu celebritati, nu se entuziasmeaza de primul intalnit la “Salon’e” Nu cauta sa fie cunoscut in toate berariile.

7.  Daca au talent, il respecta. Pentru asta sunt gata sa sacrifice linistea, femeile, vinul, agitatia.

8.  Ei cauta sa-si cultive simtul estetic. Nu pot sa adoarma imbracati, nu admit ca peretele sa aiba crapaturi pline de plosnite, sa respire aer murdar, sa paseasca pe podeaua plina de scuipat si nu se multumesc cu mancarea pregatita la lampa de gaz. Ei incearca sa-si innobileze si sa-si stapaneasca instinctul sexual. In aceasta privinta, ei sunt educati si deloc vulgari. (…) Ei nu fac abuz de vodka. Nu miros dulapurile, deoarece stiu ca nu sunt niste porci. Ei beau doar cand sunt liberi sau la ocazii alese, pentru ca au nevoie de o minte sanatoasa intr-un corp sanatos.

Si inca multe altele. Asa sunt cei educati. Pentru a creste mai sus de nivelul mediu, in care ai ramas prins, nu este deajuns sa citesti numai din Pickwick si sa inveti pe de rost monologul lui Faust. Nu este de ajuns sa pleci in Yakimanka (un cartier din Moscova – n.red.), pentru ca peste o saptamana sa fugi de acolo.

Aici este nevoie de munca neintrerupta, zi si noapte, sa citesti necontenit, sa studiezi, vointa. Trebuie pretuita orice ora. Calatoriile in Yakimanka si inapoi nu te vor ajuta. Trebuie sa renunti la modul tau de viata definitiv si sa cotesti brusc. Vino la noi, sparge sticla de rachiu si apuca-te de citit. Macar pe Turghenev, pe care nu l-ai citit…

Gânduri despre viaţă, ambiţie, si resemnare....

Nu te resemna cu esecurile, pentru ca in tine vei construi un zid care iti va sufoca fiecare principiu.

Inainte de a incepe sa scriu, ma gandeam sa dau doua definitii:

Ce este resemnarea? Acceptarea unui rau fara impotrivire!

Ce este caracterul? Totalitatea insusirilor psihice stabile ale omului privit ca membru al societatii… cu alte cuvinte: fire.

Fiecare din noi traieste intr-un microcosmos in care isi creeaza propria lume avand ca temelie principiile dupa care se ghideaza in viata.

Caramizile… zidul din microcosmosul nostru: sufletul fiecaruia cred ca este despartit de un zid: de o parte a zidului se afla dorinta pentru libera alegere, iar de cealalta parte se afla opusul… ceea ce nu iti doresti dar esti obligat sa faci, partea din suflet care te dezamageste si care te impinge spre acelasi gand: resemnarea.Zidul dintre cele doua sentimente firesti este construit din circumstantele(imprejurarile), in care viata, mediul in care traiesti sau in care ai crescut, te-au impins intr-o anumita directie.

Fiecare caramida din zid repezinta cate o circumstanta din viata ta.

Fiecare dezamagire pe care o traiesti, fiecare vis spulberat, fiecare speranta catre un microcosmos sau o lume utopica, fiecare obstacol pe care viata ti l-a rezervat si peste care nu ai reusit sa treci, reprezinta o caramida in acest zid.

Cu cat zidul devine mai inalt si ia mai multa amploare in lumeea pe care ti-ai creat-o, cu atat sperantele devin mai slabe si se naste in noi sentimentul de resemnare.Ceea ce vreau eu sa spun este ca visurile mor in noi o data cu esecurile, cu cat sunt mai multe esecuri, cu atat speri mai putin la o lume mai buna. Sentimentul asta face parte din noi, este viu si traieste o data cu noi.

Sigura arma impotriva zidului este ambitia… ea deschide o fereastra in zid si lasa lumina sa treaca in partea intunecata de dezamagire.

Priveste oamenii pe care locul de munca si viata sociala si ambianta din care isi hranesc sufletele, i-a impins sa devina niste oameni care nu mai spera, care nu mai au principii, si care miros a incultura si a tigari ieftine. Oare meseria i-a transformat in ceea ce sunt? NU! Resemnarea…

Lupta impotriva ei, arata trupului ca in el inca mai zac sentimente, invie focul sperantei din tine, aprinde lumina din lumea ta si poate vei reusi sa depasesti fiecare esec care te impiedica sa iti urmezi principiile pe care ti-ai construit caracterul.

Ambitia este singura arma impotriva resemnarii care se naste o data cu primul esec si moare o data cu noi!