Bine aţi venit !

Motto :

nd ai o problemă, nu există decat două modalităţi de a te uita la ea: ori are rezolvare, ori n-are.

1. Dacă problema are rezolvare, atunci canalizează-ţi atenţia şi energia în a căuta acea rezolvare, deci....de ce sa-ţi faci griji?

2. Dacă problema ...n-are rezolvare, atunci...de ce sa-ţi mai faci griji?

Şi dacă întelegem şi aplicăm asta,...cu adevarat mulţi dintre noi vor trăi mai fericiţi.

Dragă cititorule,

Draga cititorule,

Fiind o persoană de regulă politicoasă, atentă şi foarte amabilă, vei crede poate că bunul-simţ, respectul pentru ceilalţi şi o atitudine prietenoasă sunt de ajuns pentru a te scoate la liman dintre capcanele lumii in care traiesti.

Inteligenţa şi bunul-simţ NU îţi sunt de ajuns pentru a face faţă cu succes oricărei situaţii şi nu garantează că nu vei trece prin situaţii jenante. Aici intervin regulile de etichetă, iar cunoaşterea lor este vitală. Cunoaşterea lor nu se moşteneşte şi nu este ceva instinctiv. Ele trebuie învăţate.

duminică, 15 noiembrie 2015

10 strategii de manipulare a populației aplicate zi de zi de către «elite»

De-a lungul timpului, mijloacele media s-au dovedit extrem de eficiente în modelarea opiniei publice, puterea politică folosindu-le abil pentru a-și urma agendele ascunse. Cu ajutorul unei propagande asidue în mass-media au fost create sau distruse mișcări sociale, au fost justificate războaie, au fost influențate crize financiare, stimulate unele curente ideologice, și chiar media a fost utilizată pentru a construi „realitățile” dorite în psihicul colectiv. Populației îi sunt induse certitudini false și i se abate atenția de la căutarea adevărului, în timp ce i se creează iluzia că este pe deplin informată despre tot ceea ce se petrece. Încurajarea și promovarea prostiei, a unor sentimente puternice de vinovăție, de frică, distragerea atenției sau construirea unor probleme artificiale și apoi oferirea unor soluții „magice” pentru rezolvarea lor sunt doar câteva dintre tacticile folosite în acest sens.

1. Strategia distragerii atenției
Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate. Pentru aceasta, atenția publicului este permanent distrasă de la problemele importante și de la măsurile adoptate de cei care dețin puterea politică și economică, fiind direcționată către subiecte minore, printr-un potop de știri și informații nesemnificative.
Strategia distragerii atenției este, de asemenea, intens utilizată pentru a împiedica interesul populației asupra unor cunoștințe esențiale din domeniile științei, economiei, psihologiei, neurobiologiei, ciberneticii.

„Atenția publicului trebuie să fie deturnată și menținută departe de problemele sociale reale, captivată de subiecte fără importanță. Păstrați publicul ocupat, ocupat, ocupat, fără să aibă timp pentru a gândi, înapoi la fermă și la alte animale.” – menționează un document zguduitor descoperit în 1969, intitulat „Arme tăcute pentru un război silențios”.

2. A crea mai întâi problema și apoi a oferi soluția
Această strategie mai este denumită și „problemă – reacție – soluție”.
Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai națiunii. Și pentru aceasta se creează o problemă, o situație care generează reacții puternice în populație, astfel încât soluția „providențială” oferită de autorități este acceptată chiar dacă presupune o limitare a drepturilor firești ale cetățenilor. De exemplu, se inventează false amenințări, este lăsată să se manifeste sau chiar este încurajată violența urbană, ori sunt organizate atentate sângeroase pentru ca însăși populația să solicite instituirea unor măsuri sporite de securitate și a unor politici care le restricționează libertatea. Sau, un alt exemplu, este creată o criză economică pentru a accepta ca pe un rău necesar retragerea unor drepturi sociale și desființarea unor servicii publice.

3. Strategia graduală
Pentru a impune măsuri inacceptabile, politici dure, antipopulare, acestea sunt aplicate gradat, pas cu pas, de-a lungul a mai multor ani. În acest mod au fost impuse noile condiții socio-economice radicale (neoliberalismul) în anii ’80 și ’90: statul minimal, privatizarea, precaritatea situației sociale, necesitatea unei mari flexibilități, lipsa de garantare a unui venit decent, salariile, șomajul masiv – multe schimbări care ar fi provocat proteste masive în rândul populației dacă ar fi fost aplicate dintr-o dată.
Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău. Pentru aceasta, toate mecanismele de propagandă, atât cele „albe”, oficiale, cât și cele „gri” (parțial asumate de guvern) și cele „negre” (niciodată asumate) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permanență preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului.

4. Strategia amânării
Un alt mod de a implementa măsuri economice dure este de a le prezenta ca „dureroase dar necesare”, obținând acordul de moment al poporului pentru aplicarea lor în viitor. Poporul trebuie să creadă că și ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trăi mai rău este tot pentru binele său.
Necesitatea unor sacrificii viitoare este mai ușor de acceptat decât adoptarea unora imediate. În plus, la nivelul maselor există tendința de a considera în mod naiv că „mâine va fi mai bine”, iar sacrificiile propuse este posibil să nu mai fie necesare în viitor.  Odată cu trecerea timpului, oamenii se obișnuiesc cu ideea și apoi înghit tot cu resemnare, când timpurile anunțate vor veni.

5. Adresarea către populație ca și cum te-ai adresa unor copii
Majoritatea mesajelor directe adresate către publicul general folosesc discursuri, argumente și în mod particular intonații infantile ca și cum publicul ar fi alcătuit din copii sau deficienți mintali. În acest fel masele sunt manipulate să adopte o gândire infantilă, superficială și să înghită pe nemestecate intoxicările informaționale. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu îi permită sesizarea legăturii dintre cauze și efecte.
Această strategie este prezentată și în textul manualului  Arme tăcute pentru un război silențios: „În cazul în care vă adresați unei persoane ca și cum aceasta ar avea 12 ani sau mai puțin, datorită sugestiei, ea va tinde cu o anumită probabilitate să răspundă sau să reacționeze mimetic, cu simțul critic al unui copil de 12 ani sau mai puțin.”

6. Utilizarea laturii emoționale mai mult decât rațiunea
Apelarea sistematică la sentimente este o modalitate clasică de a scurt-circuita analiza rațională și implicit capacitatea individului de a aprecia critic situațiile. Poporul trebuie dezobișnuit să problematizeze realitatea și determinat să acționeze sub impulsul emoțiilor. În acest fel este mult mai ușor de manipulat.
În plus, prin declanșarea unor reacții emoționale, se deschide poarta subconștientului pentru a implanta idei, dorințe, frici și neliniști, compulsiuni, sau pentru a induce anumite comportamente.

7. Menținerea populației în ignoranță și mediocritate
Poporul trebuie obișnuit să se mulțumească cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl facă să uite sau să nu se preocupe de atingerea unor idealuri superioare. El trebuie să fie incapabil să înțeleagă tehnologiile și metodele folosite de „elite” pentru a-l controla și a-l înrobi.
Un sistem de învățământ corupt și nefuncțional este instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și de a manipula opiniile colective după bunul-plac. „Calitatea educației oferită claselor sociale inferioare trebuie să fie cât de slabă și mediocră se poate, astfel încât nivelul de cunoaștere al claselor superioare să fie și să rămână imposibil de atins de clasele de jos, datorită ignoranței în care este plănuit ca acestea să fie menținute.” – Arme tăcute pentru un război silențios 

8. Promovarea unor ființe mediocre, ca model pentru public
Pentru a determina populația să fie satisfăcută cu mediocritatea, sunt încurajate financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc masele și le țin legate de emisiuni și seriale vulgare, ce trag inteligența în jos. Mai mult, publicul este făcut să creadă că de fapt este la modă să fii stupid, vulgar, needucat.




9. Inducerea și întărirea unui sentiment de auto-culpabilizare
Oamenii sunt făcuți să se blameze pe ei înșiși pentru nenorocirea în care se află, atribuid aceasta în mod eronat unui eșec al inteligenței, al abilităților sau al eforturilor lor. Prin stimularea sentimentelor individuale de culpă, de fatalitate și neputință, oamenii ajung să fie deprimați, nu mai au impulsul de a acționa și de a se revolta împotriva sistemului socio-economic aberant. În acest fel ei se transformă într-o turmă ușor de controlat.

10. Cunoașterea oamenilor mai bine decât se cunosc ei înșiși, ceea ce permite aplicarea strategiilor și mijloacelor de manipulare
În ultimii 50 de ani, progresul accelerat al științei a generat un decalaj tot mai mare între cunoștințele publicului și cele deținute și folosite de „elite”. Datorită descoperirilor din domeniile biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, „sistemul” s-a bucurat de o înțelegere tot mai complexă a ființelor umane, atât din punct de vedere fizic cât și psihic. Apelarea la toate cuceririle științei pentru a cunoaște punctele slabe din psihologia individului și a mulțimilor, le-a permis sforarilor să dezvolte strategii și mijloace tot mai eficiente de manipulare și control al populației. În același timp, aceste informații sunt discreditate în mass-media, astfel încât poporul să nu creadă în existența mijloacelor și strategiilor statale de manipulare. Ceea ce nu este foarte dificil atâta timp cât oamenii se cunosc mai puțin pe ei înșiși decât îi cunosc cei care dețin puterea.

Drum drept spre Lumină !


Folosirea corectă a cuvântului

De-a lungul timpului au apărut multe, prea multe cărți și persoane care doreau sau doresc să ne învețe diferite moduri de a manipula, atât terțe persoane, cât și propriul subconștient, cu ajutorul cuvintelor, iar mai nou prin metalimbaj. Multe sunt prea complicate sau prea scumpe, altele sunt fără esență, nespunând nimic. Toate acestea se pot rezuma însă în câteva reguli simple legat de modul de vorbire. În ce scop? În scopul îmbunătățirii vieții fiecăruia dintre noi și pentru cei dornici un prim pas pentru atingerea succesului.


Să vedem cum poate fi definit cuvântul. Cuvântul este compus din doi factori principali: sunetul/vibrația care este scos pe gură, dar partea importantă e creatorul, sentimentul, ceea ce este în interiorul tău. De altfel, când vorbim de sentimente, avem obiceiul să arătăm spre plexul nostru solar, în același loc în care se află inima și plămânii. Putem spune că expirăm sentimente și vibrații, care creează acest univers și toată realitatea înconjurătoare. Așadar, centrați-vă pe/în ceea ce doriți, niciodată în/asupra a ceea ce nu doriți, expirați această creație matriceală în direcția a ceea ce doriți.
Cei mai mulți doresc să evite sărăcia sau bolile. Dar o fac corect? Este modul lor de vorbire de ajutor? Sunt două căi majore prin care realitatea fiecăruia este afectată, dacă nu chiar direct creată:
 1) prin vorbire/cuvinte rostite des, subconștientul începe să preia cu nume de adevăr „mantrele” zilnice; 
 2) efectele produse în ceea ce numim Univers, dar care se definește pentru noi ca mediul prin care forțe inconștiente lucrează, determinându-ne prezentul și viitorul.

Cum ne exprimăm în mod obișnuit, fără să realizăm? Eu nu vreau să fiu sărac, eu nu vreau violență, noi nu vrem război, eu nu vreau să fiu bolnav, eu nu vreau să fiu gras. Universul nu înțelege unele cuvinte sau, altfel spus, creația se face doar afirmând (să nu fie întuneric versus să fie lumină). La fel ca pentru subconștient, negația e imposibil de implementat în acțiunile universale, „nu vreau” e abstract, nu conține materie. 
Ce a înțeles Universul este: eu vreau sărăcie, vreau violență, noi vrem război, vreau să fiu bolnav, vreau să fiu gras. Deci centrați-vă pe ceea ce vreți, pentru că altfel riscul de a atrage ceea ce nu doriți e mare. Ai grijă ce-ți dorești, pentru că se poate îndeplini.
Rătăcitul în deșert, însetat, care spune „mi-e sete”, o să moară; dar acel rătăcit care spune „am nevoie să beau”, va trăi.

A mai rămas să discutăm despre timp sau cum să folosim noțiunea timpului pentru îndeplinirea cuvintelor rostite. Universul înțelege timpul. Dacă tu spui „eu o să fiu bogat”, ai folosit un viitor incert. Eu o să fiu bogat într-un viitor care niciodată nu sosește, deoarece Universul înțelege că ai lansat o energie în vid care niciodată nu va genera roade /materie, că ai lansat aceasta energie înspre viitor. Universul știe că există doar prezentul, acel acum, iar dacă lansezi ceva spre viitor, niciodată nu o să te ajungă. Dacă spui „voi fi bogat”, nu funcționează, dar dacă spui „sunt bogat”, funcționează.
La început poate părea dificil modul de vorbire preponderent la prezent, utilizarea afirmațiilor și centrarea gândurilor către ceea ce dorim să avem, nu pe ceea ce ne lipsește sau ne înspăimântă (boli vs sănătate, etc), dar cu o autodisciplinare adecvată putem trece peste obișnuințele negației. E cu atâtputem trece peste obișnuințele negației. E cu atât mai greu cu cât suntem bombardați zilnic cu lipsurile (lipsa timpului, lipsa locurilor de parcare, lipsa aurului, lipsa păcii, prezența războiului, prezența bolii/lipsa vindecării).
În încheiere, amintesc de una din campaniile din ultimii ani: Campania contra cancerului la sân.
Vreau campanie pentru sănătatea sânului.

Noi si Voi...

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori.

Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat.

Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura.

Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau.

Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut.

Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?