Despre curaj si nu numai....

  Te uiti in spate.. Vezi un trecut. Taci. Esti usor amutit uneori. Speriat alte ori. In soc uneori. Zambesti alte ori. Ai trait atat de multe ca nici tu nu mai stii cum le-ai putut duce. Zambete, lacrimi, urlete, tipete, imbratisari, inghionteli, susoteli si jughineli.. Multe... Toate..

  Urci. Trepte. In fiecare zi a vietii tale. Uneori te opresti sa te odihnesti. Alte ori ca sa intelegi de ce le urci, si uneori ca sa intelegi in ce directie trebuie sa urci. Dar sa nu cobori niciuna, asta este curaj.

Fiecare zi care trece te surprinde. Te surpinde prin neasteptat, prin dezvoltare completa, prin magie, prin drama. Ai zile in care iti doresti sa nu se mai termine lumina de pe cer, pt ca esti fericit/a. Multumit/a. Ai reusit atatea in acele ore. Si ai zile cand astepti cu disperare sa coboare cortina noptii. Caci te-au stors de putere acele ore. Caci te-a incercat viata pana la ultima picatura de anduranta, pana la ultima limita acceptata de tine. Dar pentru ca a doua zi te ridici din nou in picioare si esti gata sa deschizi ochii si sa infrunti zorii, asta e curaj.

Deci esti puternic/a si poti duce zilele asa cum vin. Mergi mai departe. Apar evenimente neasteptate. Sentimente si trairi neprevazute. Unele te uimesc, altele te dor, unele iti deschid aripile spre zborul vietii tale, altele simti ca iti taie si ultimul elan. Experientele pe care le traiesti, le duci cu tine peste zile, saptamani, luni,ani. Dar ai invatat din ele. Te-au facut cine esti acum. Si daca esti mandru/a de ce ai construit, inseamna ca ai avut curaj.

  Cand te uiti spre cer, si tot ce reusesti sa faci este sa lasi capul pe spate si sa razi cu toata pofta si puterea plamanilor, inseamna ca ai curaj. Cand te uiti in urma si vezi ca pe unde ai trecut ai lasat o parte din tine, inseamna ca ai avut curaj.

Cand te uiti insa si vezi ca nu te-au ingenunchiat furtunile, ca nu ai distrus oameni si vieti, ca ai dat din tine tot ce a fost mai bun, ca ai reusit sa vezi, sa te vezi, sa o vezi, sa ii vezi pe oameni, insemnana ca ti-a pasat si ai vazut in sufletele lor, atunci inseamna ca ti-ai dus viata cu onoare.

Cand nu iti e rusine de ce lasi in urma, cand stai drept in fata mortii si surazi, cand primesti zambete, incurajari, imbratisari si un sarut imens de cald de la cea, sau cel care iti sta si iti va sta alaturi o viata,( indiferent ce), inseamna ca ai facut totul cu onoare. 

Cand in cele din urma pamantul te va acoperi, si copii tai, copii copiilor tai, prietenii din copilarie sau cei mai noi, cel sau cea care ti-a stat alaturi o viata - daca mai sunt, desi simt ca li se rupe sufletul, zambind insa pt ca se simt mandrii si norocosi ca te-au avut in calatoria lor, inseamna ca ai facut totul cu curaj si onoare...

Pastila pentru dezvoltarea Onoarei(numai pentru cunoscatori)

• Stabileste-ti 2-3 valori cardinale care te definesc si în cadrul carora doresti sa-ti traiesti viata; poti sa-ti nuantezi profilul valoric cu valori principale si secundare, dar cele cardinale sunt cheie!

• Întelege-le bine si aminteste-ti de ele (valorile cardinale) ca de propriul nume

• Asuma-le si implementeaza-le în tot ceea ce faci (valorile cardinale); lasa-le sa-ti coloreze viata cotidiana

• Chiar daca beneficiul pe termen scurt al valorilor asumate nu pare clar uneori, pe termen mediul si lung vei fi protejat de ele; asadar, implementeaza-le chiar daca doare, cu Curaj!

Cele mai dificile 3 lucruri în această viaţă sunt : a păstra un secret , a ierta şi a profita de timp .

Reguli pentru viata

Luaţi o pauză de minimum 5-10 minute la cel mult fiecare 2 ore de muncă . Repetaţi aceste pauze în fiecare zi şi gândiţi-vă la d-voastră , analizându-vă comportamentul .


ÎNVĂŢAŢI să SPUNEŢI NU , fără s ă vă simţiţi vinovat. A vrea să mulţumiţi pe toată lumea, este un consum mult prea mare de energie .


 PLANIFICAŢI-VĂ ziua , dar păstraţi-vă puţin timp liber şi pentru ceva neprevăzut , conştient fiind că nu totul depinde de d-voastră .


CONCENTRAŢI-VĂ numai şi numai asupra unei sarcini . Cât de repede v-ar lucra creierul , tot veţi obosi dacă veţi încerca să rezolvaţi mai multe probleme în acelaşi timp .


UITAŢI odată pentru totdeauna că sunteţi indispensabil la muncă , acasă sau în grupul de cunoştinţe . Oricât vă displace , totul funcţionează foarte bine şi fără d-voastră .


NU VĂ MAI SIMŢIŢI responsabil pentru plăcerile celorlalţi . Nu sunteţi fântâna dorinţelor , şi nici eternul maestru de ceremonii .


CEREŢI AJUTOR când aveţi nevoie , având grijă să-l cereţi persoanelor potrivite .


SEPARAŢI problemele imaginare de cele reale si eliminaţi-le , pentru că sunt o pierdere de timp şi ocupă un spaţiu mental preţios pentru lucruri mult mai importante.


ÎNCERCAŢI să redescoperiţi plăcerea unor acţiuni zilnice, cum ar fi a dormi , a mânca şi a se plimba , făra a crede că este ceea ce puteţi obţine mai mult de la viaţă .


EVITAŢI să vă implicaţi în problemele altora, în ceea ce priveşte anxietatea si stresul . Aşteptaţi puţin înainte de a vă întoarce la dialog şi la acţiune .


 FAMILIA D-VOASTRĂ nu este persoana d-voastră , este alături de d-voastră , formează lumea d-voastră , dar nu este propria d-voastră identitate .


 ÎNŢELEGEŢI că principiile şi convingerile inflexibile pot fi o mare greutate care împiedică mişcarea şi căutarea
 .

E NECESAR să aveţi tot timpul pe cineva căruia să vă puteţi destăinui şi vorbi deschis . Nu foloseşte la nimic dacă persoana este prea departe de d-voastră .


 ÎNVĂŢAŢI când trebuie să vă sculaţi de la masă , să ieşiţi dintr-o discuţie, sau dintr-o şedinţă .


REFUZAŢI să vi se spună dacă cineva a vorbit urât de d-voastră. Ascultaţi numai ce s-a vorbit bine de d-voastră , cu rezerve şi fără a crede tot .


 A INTRA ÎN COMPETIŢIE la distracţie , la muncă şi în viaţa de cuplu , es te ideal pentru cine vrea să fie tot timpul obosit sau să piardă ce-i mai bun în viaţă .


RIGIDITATEA e buna pietrelor, nu şi oamenilor .


O oră de PLĂCERE IMENSĂ înlocuieşte trei ore de somn pierdut . Plăcerea reconfortează mult mai mult decât somnul . Din această cauză nu pierdeţi nici o ocazie de distracţie .


NU ABANDONA cele mai bune 3 prietene în viaţă . Intui ţia , N aivitatea şi Credinţa .


ÎNŢELEGEŢI odată pentru totdeauna şi în concluzie ....

 .... D-voastră SUNTEŢI CEEA CE VREŢI SĂ FIŢI 

Gândiţi ... Reflectaţi ... Practi caţi ... CUM SĂ VĂ PRELUNGIŢI VIAŢA

Eliminaţi din viaţa d-voastră numerele neesenţiale . Aceasta include , vârstă , greutate şi înalţime . Lăsaţi în grija medicului acestea . Pentru aceasta îl plătiţi .

Menţineţi legături de prietenie sincere şi vesele . Morocănoşii şi invidioşii vă demoralizează.

 ÎNCERCAŢI să învăţaţi lucruri noi . Învăţaţi mai mult despre calculatoare , manuale , grădinărit , orice .

Nu-i permiteţi niciodata creierului să puturoşească . Un creier puturos este locuinţa diavolului . Şi numele acestui diavol este....... Alzheimer.

Bucuraţi-vă de lucrurile simple . Râdeţi cât mai des posibil , cu toată puterea şi timp cât mai îndelungat . Râdeţi până vi se taie respiraţia .

Lacrimile sunt naturale . Suferiţi , lamentaţi-vă şi continuaţi .

Unica persoană care va fi cu d-voastră toată viaţa , Sunteţi chiar d-voastră .

TRĂIŢI cât sunteţi în viaţă! 

Înconjuraţi-vă de lucruri pe care le iubiţi , familie , animale , muzică , plante , orice .

Casa vă este refugiu .

Bucuraţi-vă de sănătate : dacă e bună , pastraţi-o aşa . Dacă nu e stabilă , amelioraţi-o . Şi dacă nu stă în puterea d-voastră s-o amelioraţi , căutaţi ajutor .

Nu plecaţi într-un voiaj de vinovăţie . Plecaţi într-o altă ţară , la mall sau într-un sat apropiat , dar NU unde vă duce vinovăţia .
Persoanelor pe care le iubiţi , SPUNEŢI-LE-O cu fiecare ocazie pe care o aveţi .

ŞI AMINTIŢI-VĂ ÎNTOTDEAUNA : Viaţa nu se măsoară în momentele de respiro pe care le avem , ci în momentele care ne taie răsuflarea .

TRĂIŢI ŞI FIŢI FERICIT !

Fiţi mulţumit pentru ceea ce viaţa v-a adus şi nu vă supăraţi prea tare pentru ceea ce nu v-a dat !!!

Dacă citesti acest mesaj fi fericit ! Nu toţi avem acest privilegiu . 

"The Secret"

Marele Secret a fost transmis de-a lungul epocilor, a fost mult râvnit, ascuns, pierdut, furat si adus cu mari sume de bani. Acest Secret vechi de secole a fost înteles de câtiva dintre cei mai importanti oameni din istorie: Platon, Galileo Galilei, Beethoven, Edison, Carnegie, Einstein – alaturi de alti inventatori, teologi, oameni de stiinta si mari gânditori. Acum, Secretul a fost dezvaluit lumii. 

„Pe masura ce aflati Secretul, veti ajunge sa stiti cum sa aveti, sa fiti ori sa faceti tot ceea ce doriti. Veti ajunge sa stiti cine sunteti cu adevarat. Veti ajunge sa cunoasteti adevarata maretie care va asteapta în viata.

Fiecare crede...

Fiecare crede că îi datorezi ceva, dar nu fiecare crede că îţi datorează ceva. 

Fiecare crede că merită să fie respectat, dar nu fiecare consideră că trebuie să te respecte. 

Fiecare crede că trebuie să ai timp pentru el, dar nu fiecare crede că trebuie să aibă timp pentru tine. 

Fiecare vrea să îţi cunoască secretele, dar nu fiecare este dispus să îţi spună secretele sale. 

Fiecare se simte neîndreptăţit, dar nu fiecare recunoaşte că îi neîndreptățește pe alţii.

Fiecare condamnă greşelile altora, dar nu fiecare îşi vede propriile greşeli.

Fiecare vrea să fie iertat, dar nu fiecare iartă. 

Fiecare vrea să fie înţeles, dar nu fiecare înţelege. 

Fiecare vrea să i se dăruiască, dar nu fiecare dăruieşte.

Fiecare are pretenţia ca oamenii să fie corecţi, dar nu fiecare este corect.

Fiecare judecă, dar nu fiecare suportă să fie judecat.

Fiecare pretinde să fii prieten, dar nu fiecare e dispus să fie prieten. 

Fiecare vrea să fie așteptat, dar nu fiecare așteaptă.

Fiecare vrea să fie iubit, dar nu fiecare iubește.

Cele zece adevăruri ale vieţii

Lecţia nr. 1: Vei primi un corp

§                Corpul pe care îl primeşti la naştere este unic şi, indiferent dacă îţi place sau nu, este al tău pe toată durata vieţii.

§                Fii de acord cu el, accepta-l, primeşte-l. Nu vei mai primi un altul, de-a lungul acestei existente pe Pământ.

§                Iar ceea ce e cu adevărat important, este ceea ce se afla inăuntrul tău, dincolo de trupul fizic. Nu sunt doar vorbe.

Lecţia nr. 2: Ţi se vor da lecţii

§                Pentru că ai fost trimis în viaţa şi ţi s-a dat un corp, vei primi în continuare şi lecţii.

§                Viaţa este un şir nesfârşit de lecţii din care, indiferent de vârsta, sex, viaţa, timp şi perioade temporale, vei avea de învăţat de fiecare dată.

§                Cu fiecare zi care trece, vei avea câte ceva de învăţat.

§                Cu fiecare zi care trece, vei acumula experienţa de viaţă.

§                Cu fiecare zi care trece, te vei lovi de câte ceva. Vei fi nevoit să înveţi, vei vrea să înveţi.

§                Iar traversarea acestor lecţii, acumularea de experienţa dau, de fapt, sens existenţei tale.

Lecţia nr. 3: Nu există niciodată greşeli. Doar lecţii

§                Incercarile, reusitele, dar si greselile, fac parte din lectiile pe care le ai de invatat.

§                Victoriile fac parte din lectii. Experientele nefericite si nereusite fac parte din lectii.

§                Greselile sunt iminente, poate chiar necesare, pentru a atinge intelepciunea spirituala.

§                Este important sa-ti percepi greselile personale, dar si pe ale altora, ca facand parte integranta din procesul de invatare.

§                Este important sa iesi din ele cu fruntea sus si cu zambetul pe buze – zambindu-ti tie, zambindu-le celorlalti, iertandu-te, iertandu-i pe ceilalti, aratand compasiune, aratandu-ti compasiune tie insuti.

§                Iertarea inseamna stergerea datoriilor emotionale, eliberarea de orice resentiment sau sentiment de vina. Iertarea nu inseamna doar o lectie in plus, ci o lectie invatata, un pas urias spre ceea ce ti-ai propus.

Lecţia nr. 4: Lecţia se repetă, până când este învăţată

§                Lectiile sunt repetate, pana la invatarea lor completa. Mai mult ca sigur ca asa este. Lectiile se incapataneaza sa revina ostentativ in viata ta, pana cand vei fi capabil sa le intelegi ca atare, pana cand vei intelege ca o greseala nu este un capat de lume, ci doar cel mult o lectie.

§                Provocarile, problemele, nemultumirile, toate acestea vor aparea in mod constant in viata ta, daca nu le percepi ca pe ceea ce sunt. Niste provocari, nemultumiri, probleme, LECTII din care ai intotdeauna ceva de invatat…

§                Eliminarea probemelor inseamna, de fapt, acceptarea cauzalitatii si asumarea propriei responsabilitati pentru ele.

§                Ca sa inveti o lectie, trebuie sa iti asumi greselile invatarii ei.

§                Trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru ele si pentru ceea ce ti se intampla – fara sa cauti vinovati in jurul tau, fara sa gasesti pretexte sau motive pentru nefericirea ta actuala.

Lecţia nr. 5:  Nu încetezi niciodată să înveţi

§                Crezi ca, la un moment dat, vei termina de acumulat lectii si informatii.

§                Crezi, la un moment dat, ca ai invatat tot ce se putea invata. Ca mai mult de atat nu se poate. BA SE POATE.

§                Intotdeauna vei avea ceva de invatat. ALTCEVA.

§                Atata timp cat esti in viata, atata timp cat ai un trup si un suflet si te lasi prins in ritmul vietii, vei avea de invatat.

§                Asta, pentru ca nu exista etapa a vietii tale, din care sa nu ai de invatat.

§                Daca reusesti sa fii flexibil, sa-ti constientizezi punctele slabe, sa te desprinzi de obisnuinta, adaptandu-te schimbarilor, iti vei inlesni cu mult procesul de invatare si drumul catre multumirea de sine.

Lecţia nr. 6: Nu exista un “acolo”, mai bun decât “aici”

§                Nu exista un “acolo”, mai bun decat “aici” – chiar daca asa pare.

§                Nu exista un “acolo”, mai bun decat “aici”, daca vrei sa fii fericit “ACUM”.

§                Ca sa fii fericit in acest moment, trebuie sa te bucuri de ceea ce ai in acest moment.

§                Trebuie sa extragi din ceea ce ai ACUM, ceea ce este mai bun.

§                Trebuie sa fii multumit de tine insuti, de punctul in care ai ajuns, de alegerile pe care le-ai facut, fara conditionari.

§                “Ceea ce este” aduce mai rapid fericirea, decat “ceea ce ar putea sa fie”, ceea ce ar putea sa fie in alta parte, in alte circumstante, in alte conditii, langa o alta persoana, intr-un alt timp, poate alta…

Lecţia nr. 7:  Cei din jurul tău sunt oglinzi care te reflectă pe tine

§                Lasa deoparte tendinta de a-i judeca pe ceilalti, de a-i respinge, de a-i iubi, de a-i uri, de a-i tine la distanta.

§                O faci intr-un mod subiectiv, raportandu-te la lucrurile pe care le judeci, le respingi, le urasti sau le iubesti la tine insati.

§                Acceptarea de sine (cu felul tau de a fi, de a simti, de a gandi), asa cum este sinele tau, este o lectie pe care trebuie sa o inveti, ca sa ii poti accepta pe ceilalti, asa cum sunt ei.

Lecţia nr. 8: Doar de tine depinde ceea ce ţi se întâmplă în viaţă

§                Ceea ce ti se intampla in viata depinde de tine – si doar de tine.

§                Nu este un truism. Alegerea iti apartine.

§                Ai la indemana, la fel ca toti ceilalti, resursele necesare pentru a obtine ceea ce iti doresti de la viata.

§                Startul spre fericire se da de la aceeasi linie.

§                Ca sa reusesti, uneori trebuie sa inveti sa si pierzi, sa lasi sa plece, sa depasesti momente, sa ai curaj, sa indraznesti, sa visezi, sa-ti aduci aminte ca ai putere, sa crezi cu adevarat ca destinul tau depinde de tine.

Lecţia nr. 9: Răspunsurile pe care le cauţi se găsesc, de fapt, înăuntrul tău

§                Toate raspunsurile pe care le cauti in jurul tau se gasesc, de fapt, inauntrul tau.

§                Asculta-te, stai de vorba cu tine, vezi ce-ti spun instinctele, vezi care sunt cele mai ascunse dorinte ale tale, vezi care sunt sentimentele tale cele mai profunde.

§                Ai incredere in ceea ce iti spun toate si ai incredere in tine.

§                Lasa-le sa te inspire. Lasa-le sa te transforme. Iti pot furniza cel mai precis si corect raspuns pe care l-ai primit vreodata.

Lecţia nr. 10: Vei uita toate aceste reguli, la naştere.

*Viaţa este aici şi acum !*

  ""Trãieşte total, trãieşte cu pasiune... În felul acesta fiecare moment devine de aur, iar întreaga ta viaţã se transformã într -o înşiruire de clipe aurite. O astfel de fiinţã nu moare niciodatã, cãci atingerea ei seamãnã cu aceea a regelui Midas: orice atinge, se preschimbã în aur.

   Nu eşti niciodatã mulţumit cu ceea ce eşti şi cu ceea ce ţi-a dãruit existenţa, deoarece atenţia ta se îndreaptã întotdeauna spre altceva. Ai fost plasat acolo unde natura nu a plãnuit sã fii. Nu te îndrepţi spre realizarea propriului tãu potenţial. Tu încerci sã fii ceea ce vor alţii sã fii, însã acest lucru nu te va putea mulţumi niciodatã. Iar când apare nemulţumirea, logica iţi spune: "Poate cã ceea ce ai nu este suficient; strãduieşte-te sã obţii mai mult!" Atunci încerci sã obţii mai mult, începi sã cauţi. Şi toatã lumea apare cu o mascã zâmbitoare, toatã lumea zâmbeşte fericitã, astfel încât fiecare vrea sã-i pãcãleascã pe toţi ceilalţi. Şi tu porţi, la rândul tãu, o mascã, astfel încât ceilalţi cred cã eşti ceva mai fericit; iar tu, la rândul tãu, ai impresia cã ei sunt mai fericiţi. Iarba pare a fi mai verde în curtea vecinului. El priveste însã iarba din curtea ta; pentru el aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai mlãdie, mai frumoasã. Acestea sunt iluziile pe care le creeazã distanţa. Când te apropii însã mai mult, începi sã vezi cã nu este chiar aşa. Dar oamenii rãmân la distanţã unii de alţii. Chiar şi prietenii, chiar şi iubiţii, se ţin unul pe altul la distanţã; o apropiere prea mare ar fi periculoasã, s-ar putea ca ei sã vadã ceea ce eşti în realitate. Iar eroarea îşi are sursa în chiar modul în care pui problema, astfel încât - orice ai face - nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de mulţi bani: îţi vine imediat ideea cã banii reprezintã cauza fericirii. Priveşte la acest om! Cât de fericit pare sã fie! Aşa ca alergi dupã bani. Un altul este mai sãnãtos; alergi dupã sãnãtate! Un altul face altceva şi aratã foarte mulţumit - îl urmãreşti! Dar de fiecare datã e vorba de celãlalt...

  Societatea a aranjat lucrurile astfel încât sã nu îţi pui niciodatã problema propriului tãu potenţial. Şi toatã nefericirea provine din faptul cã nu eşti tu însuţi. Fii doar tu însuţi şi toatã nefericirea şi toatã competiţia cu ceilalţi dispare; nu îţi mai pasã cã alţii au mai mult, cã nu eşti tu cel care are mai mult. Dacã vrei ca iarba sã fie mai verde, nu are rost sã priveşti în curtea vecinului. Este atât de simplu ca iarba sã fie mai verde!

  Cea mai mare parte a problemelor noastre apar doar pentru cã nu le-am privit niciodatã cu adevãrat, nu ne-am îndreptat niciodatã atenţia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele în realitate. Încercaţi sã creaţi numai lucruri frumoase, nu aduceţi la viaţã nimic urât. Nu aveţi prea mult timp şi nu aveţi nici multã energie de pierdut. Având o viaţã atât de scurtã, având o sursã de energie atât de micã, este pur şi simplu stupid sã o pierdeţi în tristeţe, în furie, în urã, în gelozie. Folosiţi-vã energia în iubire, folosiţi-o în actiuni creatoare, în prietenie, în meditaţie; îndreptaţi-vã spre ceva care sã vã înalţe. Şi cu cât vã înãlţaţi mai mult, cu atât întâlniţi mai multe izvoare de energie care stau la dispoziţia voastrã. Depinde numai de voi.

  Omul poartã încã în el multe instincte animalice: furia, ura, gelozia, posesivitatea, şiretenia. Tot ceea ce a fost condamnat în interiorul omului pare sã aparţinã unei pãrţi inconştiente foarte profunde. Iar scopul alchimiei spirituale este acela de a produce eliberarea de întregul trecut animalic. Dacã nu se va elibera de acest trecut animal, omul va rãmâne divizat. Trecutul animalic şi calitaţile umane nu pot coexista, deoarece calitãţile umane reprezintã tocmai opusul celor animalice. Deci tot ce poate sã mai facã omul este sã cadã în ipocrizie. În ceea ce priveşte comportamentul lui formal, omul se conformeazã idealurilor umane de iubire şi adevãr, de libertate, neposesivitate şi compasiune. Toate acestea reprezintã însã numai un strat foarte superficial, iar animalul ţinut ascuns se poate ivi la suprafaţã în fiecare clipã; orice întâmplare îl poate face sã aparã. Însã, indiferent dacã apare la suprafaţã sau nu, conştiinţa interioarã este divizatã. Aceastã conştiinţã divizatã a facut sã se punã întrebarea: cum ar putea individul sã devinã un întreg armonios? Acelaşi lucru este însã valabil şi în cazul societãţii: Cum putem transforma societatea într-un întreg armonios fãrã razboaie, fãrã conflicte, fãrã clase sociale; fãrã separare pe criterii de culoare, religie, castã sau naţiune?  În loc sã gândim în termeni de revoluţie şi sã schimbãm societatea, structura ei, ar trebui sã ne punem mai serios problema meditaţiei şi a transformãrii individului. Aceasta este singura cale ce poate duce la dispariţia tuturor diviziunilor existente în cadrul societãţii. Însã ele trebuie sã disparã din interiorul individului. Iar acest lucru este posibil.

  Fii plin de neprevãzut şi mereu schimbãtor. Nu te împotrivi schimbãrii şi nu înceta niciodatã sã fii imprevizibil; numai atunci viaţa poate fi o permanentã bucurie. În momentul în care ceea ce faci este previzibil, ai devenit un robot. Acţiunile unei maşini pot fi prevãzute. Ea este astãzi la fel ca ieri şi tot aşa va fi şi mâine. Este neschimbatã. Numai omul are calitatea de a se schimba în fiecare clipã. În clipa în care încetezi sã te schimbi, într-un mod foarte subtil ai şi murit.

  Riscã tot ce ai! Fii asemenea unui jucãtor! Riscã totul, deoarece clipa urmãtoare ar putea sã nu mai vinã, aşa cã de ce sã îţi pese? De ce sã te intereseze? Trãieşte intens, trãieşte plin de bucurie. Trãieşte fãrã teamã, trãieşte fãrã sã te simţi vinovat. Trãieşte fãrã sã îţi fie fricã de iad şi fãrã sã doreşti raiul. Trãieşte pur şi simplu.

  Fiecare greşeala este o ocazie de a învãţa. Totul este sã nu comiţi aceeaşi greşealã în mod repetat - ar fi o prostie... Însã comite cât mai multe greşeli noi de care eşti în stare; nu trebuie sã-ţi fie teamã, cãci acesta este singurul mod în care natura îţi permite sã înveţi.

  Fiecare este atât de nefericit încât vrea sã gãseascã o explicaţie acestui fapt. Iar societatea v-a dat pentru asta o strategie foarte bunã: faptul de a judeca. Mai întâi te judeci, desigur, pe tine însuţi în legãtura cu toate lucrurile. Nici o fiinţã nu este perfectã şi nici un om nu poate fi vreodatã perfect, deoarece nu existã perfecţiune; prin urmare, faptul de a judeca este foarte uşor. Tu eşti imperfect şi existã o serie de lucruri care dovedesc aceastã imperfecţiune. Şi atunci te înfurii, te ridici împotriva ta şi împotriva întregii lumi: "De ce nu sunt perfect?" dupã care priveşti spre ceilalţi, încercând sã regãseşti aceastã imperfecţiune în fiecare. Şi doreşti sã-ţi deschizi inima, deoarece pânã nu o deschizi, viaţa ta va fi lipsitã de orice celebrare, va fi aproape moartã. Însã nu poţi sã faci acest lucru direct. Trebuie sã distrugi mai întâi în întregime acest mecanism. Deci, în primul rând: nu te mai judeca pe tine însuţi. În loc sã te judeci, începe sã te accepţi pe tine însuţi cu toate imperfecţiunile, cu toate slãbiciunile, cu toate greşelile şi eşecurile. Nu îţi cere sã fii perfect. Aceasta înseamnã sã ceri ceva ce nu este cu putinţã; te vei simţi frustrat. La urma urmei, eşti o fiinţã omeneascã.

  Priveşte animalele, priveşte pasarile: ele nu sunt triste, ele nu sunt frustrate. Niciodatã nu o sã vezi un bizon ieşindu-şi din fire. El este pe deplin mulţumit sã îşi mestece aceeaşi iarbã în fiecare zi. El este aproape iluminat! Nu existã nici o tensiune, el este în deplinã armonie cu natura, cu el însuşi, cu tot ceea ce este. Bizonii nu fac partide pentru a revoluţiona lumea, pentru a schimba
bizonul în super-bizon, pentru a face bizonii religioşi sau virtuoşi. Nici un animal nu este preocupat de vreun ideal uman. Cu siguranţã cã bizonii râd şi întreabã: "Ce vi s-a întâmplat? De ce nu puteţi fi pur şi simplu voi înşivã? Ce nevoie aveţi sã fiţi altcineva?" Primul lucru este aşadar acela de a te accepta, în mod profund, pe tine însuţi.

  Pãrinţii au crezut întotdeauna despre copii cã sunt proprietatea lor şi cã aceştia trebuie sã le fie întrutotul asemãnãtori, sã îi copieze întocmai. O copie este însã lipsita de orice frumusete, iar existenta nu apreciaza aşa ceva; ea se bucura numai de ceea ce este original. Trebuie sã îţi ajuţi copiii sã creascã, astfel încât sã te depãşeascã. Trebuie sã îi ajuţi sã nu te imite. Adevãrata îndatorire a pãrinţilor este aceea de a-şi ajuta copiii sã nu îi imite. Copiii sunt tentaţi, prin însãşi firea lor, sã imite. Şi pe cine ar putea imita? Pãrinţii sunt cei mai apropiaţi. Pânã acum pãrinţii au apreciat foarte mult faptul cã propriii lor copii le seamãnã. Tatãl se simte mândru cã fiul sãu îi seamãnã. Iar viaţa copilului este pierduta, el nu este dorit aşa cum este el de fapt. Datoritã acestei concepţii greşite, de a fi mândru de copiii care te imitã, am creat o societate în care toatã lumea imitã.

  Aminteşte-ţi în permanenţã sã nu faci niciodatã compromisuri. Compromisul nu îşi gãseşte nici un loc în viziunea mea. Puteţi întâlni mulţi oameni nefericiţi, datoritã faptului cã au facut întotdeauna compromisuri, iar acum nu pot sã îşi ierte acest lucru. Ei ştiu cã ar fi trebuit sã îndrãzneascã, însã s-au dovedit a fi laşi. Ei şi-au pierdut respectul de sine, s-au devalorizat în propriii lor ochi. Acesta este rezulatul compromisurilor. De ce trebuie sã facem compromisuri? Trãiţi, în aceastã micã viaţã, cât mai total posibil. Nu vã fie teamã sã mergeţi pânã la capãt. Nu puteţi fi mai mult decât totali - aceasta este ultima linie. Şi nu faceţi nici un compromis. Întreaga minte va pleda în favoarea unui compromis, deoarece aşa am fost crescuţi, acesta este modul în care am fost condiţionaţi. "Compromis" este unul dintre cele mai urâte cuvinte ale limbii. El înseamnã "eu pun o jumãtate, tu pui cealaltã jumãtate; eu mã ocup de o jumãtate, tu de cealaltã." Oare de ce? Atunci când totul se aflã la dispoziţia ta, atunci când poţi sã alegi dacã sã mãnânci prãjitura sau sã o pãstrezi, de ce sã faci un compromis? Îţi trebuie doar puţin curaj, puţinã îndrãznealã, însã numai la început. Odatã ce ai experimentat frumuseţea faptului de a nu face compromisuri, odatã ce ai experimentat demnitatea, integritatea şi individualitatea care rezultã din acestea, simţi pentru prima data cã ai rãdãcini, cã viaţa ta se desfãşoarã dintr-un centru care este doar al tãu.

  Eu cred cã rolul pãrinţilor nu este acela de a-i ajuta pe copii sã creasca; ei cresc şi fãrã sã fie ajutaţi de pãrinţi. Rolul vostru este acela de a-i întreţine, de a-i hrãni, de a proteja ceea ce este în creştere. Nu le impuneţi nici o direcţie şi nu sãdiţi în ei nici un ideal. Nu le spuneţi ce este bine şi ce este rãu; lãsaţi-i sã descopere asta singuri, prin propria lor experienţã.

  Odatã ce ai înţeles cã propriii tãi copii nu-ţi aparţin,cã ei aparţin existenţei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie sã fii recunoscãtor existenţei cã te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaţi. Însã nu trebuie sã intervii în dezvoltarea lor, în potenţialul lor. Nu le impune propria ta gândire. Ei nu vor trãi aceleaşi vremuri, ei nu vor avea de înfruntat aceleaşi probleme. Vor face parte dintr-o altã lume. Nu îi pregãti pentru aceastã lume, pentru aceastã societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme. Nu-şi vor gãsi locul, nu vor fi pregãtiţi.

  Se crede cã timpul este format din trecut, prezent şi viitor, însã acest lucru este greşit. Timpul este format numai din trecut şi viitor. Prezentul este însãşi esenţa acestei vieţi. Aşadar, cei ce vor sã trãiascã nu au altã cale decât aceea de a trãi în prezent. Numai prezentul este existenţial. Trecutul este doar o colecţie de amintiri, iar viitorul nu este nimic altceva decât imaginaţia, visele voastre. Realitatea este aici şi acum.

  Prezentul nu are nimic de-a face cu timpul. Dacã te afli pur şi simplu aici, în aceastã clipã, timpul nu existã. Existã doar o imensã tãcere, linişte, nemişcare, nu se mai întâmplã nimic, totul s-a oprit deodatã. Prezentul îţi oferã posibilitatea sã te cufunzi în adâncurile oceanului vieţii, sã te înalţi spre seninul cerului vieţii. Sunteţi însã pândiţi de pericole din ambele sensuri: "trecut" şi "viitor" reprezintã cele mai periculoase cuvinte ale limbajului uman. Între trecut şi viitor, faptul de a trãi în prezent este similar cu a face echilibristicã pe o frânghie; pericolul existã de ambele pãrţi. Însã odatã ce ai gustat din darurile prezentului, nu îţi mai pasã de nici un pericol. Odatã ce intri în armonie cu viaţa, nu mai conteazã nimic. Iar pentru mine, viaţa este tot ceea ce existã.

  Ne este teamã de moarte, deoarece ştim cã vom muri (?...) şi nu vrem ca acest lucru sã se întâmple. Dorim sã rãmânem cu iluziile noastre; dorim sã trãim într-o stare în care sã putem spune: "toţi ceilalţi vor muri, însã nu şi eu." Aceastã iluzie este omniprezentã: "Eu nu voi muri." Moartea este un subiect tabu. Oamenilor le este teamã sã discute despre ea, deoarece le aminteşte de propria lor moarte. Ei sunt preocupaţi de viaţa de zi cu zi; apropierea morţii este iminentã (?...). Şi ca urmare apare dorinţa de a se refugia în activitãţile lor. Acestea sunt ca o perdea: nu, nu vor muri, în nici un caz nu vor muri, cel puţin nu acum, poate mai târziu. "O sã vedem noi, atunci când se va întâmpla." Dacã acceptaţi viaţa în totalitate, aţi acceptat şi moartea; ea este doar o odihnã. Aţi lucrat toatã ziua; nu doriţi oare sã vã odihniţ? Somnul vã reconforteazã, vã pune din nou în formã. Întreaga obosealã dispare, sunteţi din nou proaspeţi. Moartea realizeazã acelasi lucru, la un nivel mai profund. Ea schimbã acest corp cu un altul, deoarece corpul pe care îl aveţi nu mai poate fi înviorat de un somn obişnuit - a îmbãtrânit (...). Se impune o schimbare mai importantã; este nevoie de un corp nou. Energia voastrã vitalã are nevoie de o nouã formã. Moartea este doar un somn care vã ajutã sã treceţi mai uşor într-o nouã formã.

  Un om care este plin de fricã, îşi duce viaţa însoţit de o neîntreruptã teamã launtricã. El este întotdeauna la limita nebuniei, deoarece în viaţã se pot întâmpla multe, iar motivele de teamã nu lipsesc. Puteţi face o listã considerabilã cu toate motivele temerilor voastre; indiferent de prezenţa lor, rãmâneţi - totuşi - în viaţã. Epidemii, boli, pericole, rãpiri şi - de cealaltã parte - o viaţã atât de scurtã (...). Iar apoi urmeazã moartea, pe care nu o puteţi evita (...). Întreaga voastrã viaţã va deveni sumbrã. Renunţaţi la teamã. Ea a pãtruns în voi atunci când eraţi copii, în mod inconştient. Renunţaţi acum la teamã în mod conştient şi deveniţi persoane adulte. Viaţa este cu atât mai frumoasã şi mai luminoasã, cu cât sunteţi mai maturi.

  A dãrui iubirea este o experienţã realã, frumoasã, deoarece în acest caz eşti rege. A primi iubirea este o experienţã nesemnificativã, ca aceea a unui cerşetor. Nu fiţi cerşetori. Macar în ceea ce priveşte iubirea, fiţi regi, deoarece iubirea este o calitate inepuizabilã; puteţi sã dãruiţi cât de mult doriţi. Nu vã fie teamã cã se va epuiza şi cã vã veţi spune într-o bunã zi: "Dumnezeule! Nu mai am nici un pic de iubire de dãruit." Iubirea nu este ceva cantitativ, ci calitativ; ea are calitatea de a creşte atunci când dãruiţi şi de a se diminua atunci când o ţineţi doar pentru voi. Dacã rãmâne numai în voi, moare. Dãruiţi deci cât puteţi. Nu trebuie sã vã pese. O minte zgârcita îşi spune: "Îmi voi dãrui iubirea numai anumitor persoane, care au anumite calitãţi". Voi nu înţelegeţi faptul cã aveţi în voi atât de mult... sunteţi la fel ca un nor gata sã-şi reverse ploaia. Norului nu îi pasã dacã se revarsã asupra stâncilor, grãdinilor sau oceanului - acest lucru nu are nici o importanţã. El vrea sã se elibereze. Şi acea eliberare îi dã o senzaţie extraordinarã. Primul secret este: Nu cereţi niciodatã sã fiţi iubiţi. Nu aşteptaţi iubirea, gândindu-vã cã o veţi dãrui numai atunci când vi se va cere acest lucru.""

by Osho

Iubire necondiţionată şi carpe diem...

  În acestă viaţa am aflat ce este iubirea necondiţionata. Indiferent ce faci, indiferent cum arăţi sau cum te porţi, indiferent cum gândeşti, indiferent ce ti se intampla, sa poti iubi. Nu cred ca multe fiinte umane sunt capabile de astfel de sentimente, pentru că noi ne gândim prea puţin la alţii şi prea mult la noi – nu, o astfel de iubire este posibilă doar din partea unei fiinţe cu adevărat curate, loiale, care are capacitatea de a se dedica total.

    Fie ca in aceast an 2012+1, in sufletul tau sa se trezeasca o dorinta arzatoare de a trai frumos, de a crea lucruri deosebite si de a realiza cele mai tainuite visuri. Fie ca soarele sa-ti ofere caldura si lumina, ploaia curata – liniste sufleteasca, zambetul oamenilor- incredere in sine, zilele anului – prieteni, visele de azi sa devina realitate, sperantele de maine impliniri, orice cadere – un pas inainte, iar fericirea sa te insoteasca mereu.La multi ani!!!!!!! 

    În adevăr, omul ignorant, pe lângă că este tulburat în multe chipuri de cauzele externe şi nu ajunge niciodată la adevărata linişte sufletească, trăieşte aproape neştiutor de sine, de Dumnezeu şi de lucruri, aşa încât încetează de a suferi numai atunci când încetează de a nu mai fi. Înţeleptul, dimpotrivă, întrucât îl considerăm ca atare, aproape că nu se tulbură sufleteşte, ci fiind printr-un fel de necesitate eternă conştient de sine, de Dumnezeu şi de lucruri, nu încetează niciodată să existe şi să se bucure totdeauna de adevărata linişte sufletească.

Ma intreb : Care este scopul nostru? Care este drumul tau, al meu, al nostru?

    Si cu ajutorul vointei care ma caracterizeaza am continuat sa caut, sa sap in trecut, in experientele de viata raspunsuri, explicatii la ce am trait, la ce traiesc, la drumul ce-l am de parcurs.

   Nu m-am dat batut, m-am nascut cu energie si cu o personalitate puternica, chiar daca uneori am pasit pe un drum gresit, m-am intors din drum, cu fata la mine si am descoperit ca :

    Viata este o sansa, este sansa descoperirii de Sine, drumul spre noi insine, calatoria interioara, cu urcusuri si pante abrupte, cu lumini intense si neguri profunde. Drumul catre noi insine dureaza o viata. Poate ca cel mai greu este sa stai in tacere, sau sa-ti oferi acele clipe de tacere in care sa te descoperi pe tine, Tu cel adevarat, golit de roluri, de masti si ganduri, cine esti tu? Tu poti fi totul, tot ce iti doresti, tot ce visezi, dincolo de ego. De fapt..Tu Esti Totul, dincolo de forma materiala.

    Ce poti sa faci, incepand de acum, pentru a avea viata pe care ai visat-o dintotdeauna? A trai e un act de curaj! Actioneaza. alege, indrazneste, cu riscul de a pierde tot, insasi sensul existentei, dar  Traieste!  Bucura-te clipa de clipa!!!  Viata adevarata, viata miraculoasa, e viata traita!